fbpx

Cum e cand ai copil? Daca ma intrebai asta acum un an… habar nu aveam. Stiam ce inseamna sa dormi in weekend pana tarziu, stiam ce inseamna sa stai pe laptop pana in miez de noapte. Stiam ca pot dormi cam aproximatie 7-8 ore legate, fara nicio intrerupere.

Nu stiam ce inseamna cand bebe plange din doua in doua ore (al meu este exemplar de cuminte). Nu stiam ce inseamna sa incerci o ora jumate sa il faci sa se linisteasca si abia dupa doua ore sa ai succes… Nu stiam cum e cand weekendul nu mai arata a weekend si in permanenta esti pe timer… mai rau ca la job.

Copilul meu creste. Inevitabil compar, compar, caci asta imi este jobul – compar cu copiii cu autism.

Ma uit in ochii lui si ma gandesc… ma gandesc si iar ma gandesc… cat de timpuriu s-ar putea depista caracteristici ale autismului.

Habar nu aveam cum e si cum se dezvolta un bebelus. Aaa, poate din carti! Dar, nici din ele, caci nu imi placea deloc segmentul „bebe”. Ba, chiar am avut anxietate de bebelusi si de gravide :))) Pur si simplu ii evitam si le evitam. Fugeam de-a dreptul. Na! Pana intr-o zi cand mi-am asumat si am zis ca vreau si eu unul mic bun de zmotocit. A venit fara manual de utilizare si a fost tare greu caci am fost luata pe nepregatite. Am citit si inca citesc – sa zicem ca il cresc cu cartea in fata. Nu ca as avea vreo obsesie sa fie ca la carte – ci doar sa am habar ca… in felul acesta e un bebe.

Cert e , clar, ca raman uimita de multe aspecte, parca acum am descoperit eu America! Si … din nou spun… fac comparatii cu copiii pe care ii cunosc de ani de zile, copiii cu autims.

   Al meu mentine contactul vizual de la 4 luni.

Chiar se uita in ochii mei, ma cauta cu privirea, isi intoarce capul dupa un obiect. La patru luni? Raman uimita. Cristi al meu (din terapie) inca mai are deficiente pe mentinerea contactului vizual si la toamna merge la scoala! 

   Copilul meu, acum, la 9 luni – rade la mine atunci cand eu rad la el.

Se lumineaza la fata atunci cand noi suntem veseli. Se intristeaza daca noi ne prefacem suparati. Si are doar 9 luni. Offf, daca ati sti cat ne dau de furca programele in care invatam exprimarea emotiilor pentru copiii cu autism!

   Stiati ca noi putem imita si intelege emotia celuilalt pentru ca avem neuroni oglinda care transmit si preiau/inteleg starea celuilalt? Copiii cu autism nu au neuroni oglinda, deci nu preiau emotia, deci nu inteleg starea celuilalt.

Da, ei au nevoie de afectiune si se pupacesc cu apropiatii si simt nevoia de iubire. Dar le e greu sa inteleaga, le e greu sa constientizeze nevoile celuilalt, sa faca legatura intre ei, mediu si ceilalti.

O sa ma opresc doar la aceste doua exemple legate de contactul vizual si de exprimarea emotiilor.

Este o interventie de durata, este o interventie pe ani de zile.

   Copiii cu autism se pot recupera. Se pot integra in invatamantul de masa. Ei pot invata sa priveasca, pot invata sa il inteleaga pe celalalt. Cu munca, cu terapie.

Si asa, iar ma gandesc cum e viata unui parinte de copil cu autism: cum are agenda incarcata, cum alearga printre centre de terapii, cum programeaza inot, kinetoterapie, logopedie, terapie aba, gradinita, ateliere de socializare.

Si ei trebuie, pe langa acestea, la fel ca si mine – sa mai pregateasca masa pentru copilul lor, sa ii faca baie si sa il stranga in brate. Si timpul este atat de scurt. Ziua are tot 24 de ore pentru oricare dintre noi.

Si brusc, imi pare atat de simplu cand eu imi legan doua ore copilul ca sa il calmez….

De mica mi-a placut sa ajut si sa ii sprijin pe cei in dificultate. Sigur ma gandeam ca sunt salvatoarea planetei. Mereu mi-am facut planuri mari si am gandit in perspectiva.

   Asa am si ajuns sa deschid Asociatia Evolution Center , locul meu de suflet unde visele devin realitate si copiii cu autism au sansa la recuperare. Este casa mea si casa lor, o usa deschisa larg.

Locul in care ma detasez de tot ce este in jurul meu si simt ca macar pentru cateva ore pot fi salvatorul planetei.

Fac ore de terapie ABA, fac coordonari pentru alti copii, fac evaluari pentru cei care prezinta semne de autism. Fac grupuri de suport pentru parinti, am format si formez terapeuti ABA, ii initiez in meserie . Ii invat in primul rand sa puna suflet si sa dea 100% in tot ceea ce fac.Iar, daca ei simt vreodata ca nu mai pot da 100%, le spun sa se conecteze cu ei si sa gaseasca locul unde ei stiu ca pot da 100%. Nu o vad ca pe o pierdere, nu tin pe nimeni in loc. Vreau ca ei sa se dezvolte, iar daca locul lor nu este in echipa mea sau in munca de terapeut ABA, ii incrajez sa isi acceseze cele mai profunde resurse si le spun ca ei pot fi tot ceea ce ei vor atata timp cat isi doresc.

A da libertate unui om sa plece este cel mai de pret dar pe care il poti face unui om.

Pentru ca in locul lui eu vreau alt om care da 100% in tot ceea ce face, un om care sa isi iubeasca meseria, sa iubeasca copiii si… de ce nu? ...sa se simta, ca mine, salvatorul planetei pentru cateva ore.

    Terapia costa si adunate la un loc, orele, sedintele, zilele, saptamanile… terapia costa mult. Costa prea mult pentru un simplu om.

Pentru ca si aceste familii au aceleasi nevoi ca ale noastre, noi –  „normalii”. Si parintii de copii cu autism trebuie sa cumpere hrana pentru familie, sa cumpere haine, jucarii… si ei au nevoie de vacanta!!! Da! Au nevoie si merita sa plece la mare, la munte! Desi… problema lor nu este numai financiara, dar te poti astepta ca micutul lor sa nu poata accepta prea bine mediul nou… iar, concediul sa se transforme intr-un adevarat cosmar!

   Familiile copiilor cu autism au aceleasi nevoi ca ale noastre si au aceleasi drepturi.

Iar, statul are implicare aproape de zero.

   Familiile copiilor mei au nevoie de prieteni, au nevoie de oameni care sa ii sprijine, au nevoie sa fie in contact cu ceilalti… poate… te-ai gandit? Au nevoie chiar de tine.

Da, de tine. Tu, cel care citesti acum. Ii poti ajuta, poti deveni salvatorul planetei, poti sa simti ca ai facut o diferenta si ai garantat sentimentul lucrului bine facut, ai mandria , curatenia sufleteasca si implinirea ca au ajutat. Ca ai facut. Ca ai fost util.

Ai fost vreodata in nevoie? Stii acel sentiment cand ti se sparge teava de la baie, toata casa e inundata si tu nu ai bani de instalator? Ei, si cred ca iti este cunoscut si sentimentul cand mama sau un bun prieten iti sare in ajutor si iti da bani sa iti faci treaba. Mamele, de cele mai multe ori, nici macar nu iti mai cer banii inapoi. Cum te simti cand stii ca ai pe cine conta? Ca cineva te-a ajutat si a rezolvat! Da, un mare sentiment de bucurie!

Eu… imi amintesc ca urma sa plec in concediu si fix in ziua dinainte – cainele mi s-a imbolnavit. Am fost nevoita sa anulez plecarea, iar banii de concediu s-au transformat in bani de operatie, de perfuzii, tratament si mancare de regim pentru minunatul patruped. Eram foarte necajita caci muncisem un an intreg ca sa imi permit sa plec cateva zile din Bucuresti. Dar… am avut mare noroc! Parintii sotului ne-au dauit bani pentru concediu si am plecat (dupa ce s-a vindecat cainele).

  Ai avut si tu situatii de limita? In care a trebuit sa renunt la ceva? Situatii in care familia sau prietenii te-au ajutat? Cu siguranta ai gasit minim 5 exemple, caci oamenii sunt fiinte sociale, au trairi si emotii care ii leaga.

Oamenii simt nevoia sa se protejeze reciproc si sa se ajute unul pe celalalt.

Vreau sa te bag in povestea mea, vreau sa fii parte din povestea mea, vreau sa fii prieneul sau prietena noastra. Avem mare nevoie de oameni, de prieteni, de echipa. Intra si tu in visul meu si ajuta-ne.

Ajuta si tu copiii cu autism. Sub ochii tai ai sa vezi cum se transforma micutul – si din prichindelul care nu vorbea si nu privea in ochi- cu ajutorul tau va ridica privirea, cu ajutorul tau va reusi sa iti zica  „Multumesc!” chiar el.

   In ce sa investim, daca nu in educatie, daca nu in sanatate, daca nu in copii?

Ce multumire e mai mare, daca nu este aceea de a da un copil  – societatii. Cand vedem ca il crestem si il facem om mare.

 Fii prietenul nostru. Ajuta sa facem oameni mari!

Te invit sa sprijini, nu sa donezi. Te invit sa ajuti cu cat poti. Poate o sa imi spui ca e prea putin atat cat poti tu, dar eu iti voi spune: Stii acel moment in care tu voiai sa iesi in oras si mama iti dadea doar 30 lei? Poate ca ai fi vrut mai mult, poate ca ai fi avut nevoie de mai mult. Dar cu 30 lei puteai iesi macar la un suc. Deci… intodeauna, mai putin – este mult mai mult decat nimic.

   Stiu sigur ca povestea noastra te inspira, te inalta si te motiveaza sa faci mai mult, sa ajuti si sa fii salvatorul planetei.

Te astept oricand sa ne vizitezi la centru, te invit sa imi cunosti copiii la ore simple de terapie si sa vezi exact cum invata. Sa le intinzi mana si sa ii saluti. Te invit sa simti mirosul copilariei la noi in centru si sa vezi prin ochii parintilor acestor copii.

La fel, te invit inca o data sa ne imprietenim si sa ne ajuti. Fii salvatorul planetei pentru ca poti, meriti si pentru ca ei au nevoie de tine!

 

Contul in care si tu poti ajuta este RO90INGB0000999905827148, ING Bank, Tineretului,
ASOCIAȚIA EVOLUTION CENTER – HEALTH ABOUT SOUL AND MIND

   Ajutorul oferit poate fi :

  •  – oricare suma doresti direct in contul asociatiei
  •  – daca ai firma, poti directiona 20% din impozitul pe venit facand o sponsorizare
  •  – poti face sponsorizare in produse (daca ai firma)
  •  – poti darui oricare din produsele din lista de aici: jocuri educative, puzzle, jocuri de rol (trusa de doctor, bucatar, mecanic), cuburi, laptop, tableta, imprimanta, covoare, papusi, planse cu imagini sau jetoane – animale, fructe, legume, vehicule etc..

Te astept in familia mea, te astept sa fii parte din povestea noastra si impreuna sa fim salvatorii planetei.Asta am visat, visez si voi visa mereu. Si stiu. Visele mele intodeauna au devenit realitate. Pentru ca mi-am dorit prea mult!

 

  Contact: (004) 0771.73.88.00
 
 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *